Tu cum îți imaginezi că arată somnul? Ilustratoarea Agnes Keszeg are o imagine foarte clară (și foarte minuțios lucrată)
Acum câteva luni, când tocmai ne întorseserăm din vacanța de Crăciun și ne readaptam ritmurile la perioada de lucru, am primit un mail în care cineva ne povestea despre cea de-a doua ediție a unei cărți pentru copii. Nu orice carte pentru copii, ci fix una care ni se potrivea mănușă: “Ziua în care a fugit somnul” de Victoria Pătrașcu. Mă rog, la noi somnul nu fugise benevol, mai degrabă fusese gonit, dar asta e. Dincolo de poveste, însă, cartea ne-a încântat mai ales când i-am văzut ilustrațiile: personaje rotunjoare, dar pline de grație, detalii care se ascund ochiului neatent, dar care împlinesc imaginea, animale dansatoare și magie în cele mai firești lucruri. Autoarea lor: ilustratoarea și designerul Agnes Keszeg. Agnes Keszeg A durat ceva până am reușit să stăm de vorbă cu Agnes. A rezultat o conversație simpatică despre cum fragilitatea poate să capete o voce puternică și ilustrația își găsește locul numai bine printre formele pe care le ia sensibilitatea. Ai absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, ba chiar secția Design vestimentar, dar portofoliul tău s-a conturat mai ales prin proiecte din domeniul ilustrației. Cum ai făcut această trecere? Am intrat la secția de Textile a Universității cu ideea că o să fac tapiserie, iar în primul an, când am trecut prin toate cele trei specializări (design vestimentar, tapiserie, imprimeu), am ales design-ul. Iar la primele teme date de profesoarele de modă am descoperit ilustrația de modă. Îmi pregăteam colecțiile să arate bine pe hârtie, ceea ce nu e cel mai bine pentru un designer. Atunci, de multe ori, mi s-a și spus că mă preocupă prea mult zona aceasta. Așadar, când am absolvit, știam deja că mi-ar plăcea mai mult să desenez. Eram în ultimul an de facultate când am trimis câteva ilustrații la editura Cerkabella, care căuta ilustrator pentru un volum de poezii, și la câteva luni după aveam prima carte publicată în mână. A fost fantastic și am insistat să-mi găsesc și alte comenzi pe ilustrații. La master, am avut ca lucrare un mic dicționar de modă ilustrat, nu am mai făcut o colecție. Între timp, am început să public și ilustrații de modă, am lucrat 9 luni într-o fabrică de confecții și, după ce mi-am dat demisia, la începutul anului 2008, m-am concentrat doar pe freelancing. Pintade rayée Cum ți-ai caracteriza stilul în câteva cuvinte? Ce artiști admiri și te influențează, ce te inspiră în general? Cred că am un stil minuțios și sensibil. Am foarte mulți artiști preferați, îmi place orice, începând de la Archimboldo până la artiștii contemporani, pictorii flamanzi, miniaturile. Sunt tot timpul în căutare de imagini, oameni, obiecte, lucrări, cărți, filme, animații care să mă inspire. Poate să fie mobilier Bauhaus sau semnat de Herter Brothers, pot să fie flori, plante, animale, blănuri, piei, haine, detalii, coafuri, peisaje, jucăriile copiilor, păpuși, orice. Mă hrănesc cu imagini. (Țin minte când desenam colecția de cărți poștale Fur & Hair… cum era iarnă, mergeam pe stradă și vedeam din spate numai combinații de păr și blană, păr și paltoane, toate bune de ilustrat). Ce te-a convins să te implici în proiectul “Ziua în care a fugit Somnul”? Prima propunere să ilustrez a doua ediție a venit din partea autoarei, Victoria Pătrașcu. Ştiam textul deja, povestea îmi plăcea foarte mult, pentru că este o carte importantă în literatura pentru copii, scrisă de un autor contemporan. M-am simțit onorată și m-am bucurat că s-a gândit la mine, dar mi-a luat ceva timp să dau un răspuns, deoarece știam ilustrațiile Irinei Dobrescu de la prima ediţie, care îmi plăceau foarte mult, și nu știam cum o să “uit” de ele ca să pot desena. Totuși am acceptat și nu am mai deschis prima ediţie decât atunci când am predat toate ilustrațiile către editură. Cât ai lucrat la ilustrațiile cărții și cum a decurs toată activitatea? A fost cea mai grea perioadă, dar îmi aduc aminte de ea acum cu bucurie. Realizarea ilustrațiilor cărții a coincis cu ultimul trimestru de sarcină și primele luni de viață ale celei de-a doua fetițe ale mele. Erau perioade când abia puteam să-mi eliberez cele câteva ore pe zi pentru a putea lucra, dar era o carte pe care o voiam pentru fetele mele, o carte pe care am acceptat-o după o pauză mai lungă în ilustrațiile de cărți. Cât de mult din felul în care ai ilustrat personajul Somnului a fost dictat de poveste și cât a fost inspirație? Dar în general: cât își permite un ilustrator să intervină în interpretarea imaginii personajelor? Este un text foarte ofertant. La unele personaje, descrierile sunt atât de frumoase și reale, încât se vede personajul și fără ilustrație. Erau personajele din două lumi, una imaginară și una reală, mi-a plăcut combinația și încă îmi pare rău, dar cumva nu a mai existat spațiu pentru o ilustrație cu locul unde stă Somnul, între Lună și Carul mare. Mie îmi place să fiu creativă pe o temă, pe un text și să găsesc idei și soluții în așa fel încât să nu mă îndepărtez de descriere. Am primit mână liberă de la Victoria și de la editori, nu am avut niciun fel de restricție, eram doar eu cu textul și atât. Cum arată o zi obișnuită pentru un ilustrator de carte? Spune-ne orice, de la instrumente la programe și aplicații la tip de hârtie. Am mai răspuns la întrebarea aceasta acum câțiva ani și am spus că o zi a mea este cu 10-12-16 ore petrecute în fața mesei de desen. Acum, o zi obișnuită include mersul la grădiniță, joacă și desen cu copiii, plimbări afară sau la săniuș, meniuri pentru familie etc. Iar când se face liniște în casă seara, începe ziua mea de ilustrator. Am învățat să fiu mult mai eficientă, deși desenele mele sunt mai minuțios lucrate ca înainte, am învățat să selectez mai mult, să aleg proiectele care mi se potrivesc cel mai bine. Desenez pe hârtie, pe aceeași hârtie de 10 ani, cu acuarele, cerneluri colorate, creioane, carioci și munca mea se termină aici. Mai urmează scanarea desenului, prelucrarea (doar curățat albul, verificate culorile, nu intervin pe desen deloc). Chiar dacă activitatea ta principală se axează pe ilustrație de carte și revistă, știm că ai semnat și colecții de eșarfe pictate și de păpuși din porțelan pentru care creezi și hainele. Povestește-ne un pic despre fiecare dintre fațetele creativității tale. Îmi place foarte mult să cos, să brodez, să lucrez cu mâna. Aș putea să stau câteva zile fără să ies din casă și să cos mărgele. Așa au apărut păpușile: am terminat ilustrațiile unei cărți despre prințese și mi-am zis că ar fi o idee bună să le fac și reale. Am reprodus două dintre prinţese în păpuși și a început aventura. Le-am modelat apoi din lut și le-am turnat din porțelan, le-am transformat în păpuși de modă. Ador să le fac, să le dau personalitate fiecăreia, să găsesc asocieri bune la haine, să găsesc coafura perfectă pentru fiecare, să le cos pălării, încălțări, să le fac bijuterii, accesorii. Eșarfele au apărut când am auzit de printul digital pe mătase. Îmi doream de mult timp niște produse făcute în serie mică, prețioase, și atunci imediat m-am gândit la eșarfe. Am început cu o colecție de trei modele, care a fost bine primită, și am continuat. Ele sunt și ambalate într-o cutie plic, de 30x30cm, iar fiecare colecție are un alt design al plicului, dintr-un carton cu bumbac în compoziție. Mai am și seriile de cărți poștale. Îmi place să trimit cărți poștale, le și colecționez, iar ideea era să nu le vând la bucată, pentru că așa se murdăresc, se pierd etc. Și sunt la cutie, pe teme diferite, câte 18 bucăți, 9 ilustrații x 2 bucăți din fiecare (una de colecționat și una de trimis). Țin foarte mult la proiectele mele personale și, deși acum am tot mai puțin timp pentru ele, mă preocupă tot timpul și nu vreau să le industrializez sau să grăbesc procesul de producție a lor. Pe Designist.ro, am mai povestit despre colecția de bijuterie Portrete de familie a designerului Bianca Grin, la care ai colaborat ilustrând “personajele principale”, și despre conceptul vizual al Festivalului Brazilor de Crăciun din 2012, pe care l-ai semnat. Despre ce alte noi proiecte în care te-ai implicat ar trebui să mai știm? 🙂 Am avut foarte multe proiecte și am câteva mii de desene publicate până acum, 30 de cărți apărute, coperte de cărți, colaborări cu designeri etc. De exemplu, în luna ianuarie, mi-au apărut serii de zodii ilustrate, una pentru ELLE China și una cu 24 de desene în ELLE Korea. Acum lucrez la o serie de produse de papetărie pentru o firmă americană. Ce urmează pentru Agnes Keszeg? Urmează să-mi lansez noua colecție de eșarfe cu câteva modele și pentru copii, urmează păpuși noi și un webshop. Imagini: prin editura Cartea Copiilor |
[…] Într-un interviu, Agnes afirma că “Ador să le fac, să dau personalitate fiecăreia, să găsesc asocieri bune la haine, să găsesc coafura perfectă pentru fiecare, să le cos pălării, încălțări, să le fac bijuterii, accesorii.” Cred că oricine le privește ar fi de acord cu mine, când spun că pasiunea sa și atenția la detalii se văd din plin. […]