Mândra Chic: o poveste despre cum femeile din Țara Făgărașului țes creații “la mare modă”

Cine n-a văzut până acum un tricourile Mândra Chic cu siguranță își va dori cel puțin unul. Iar cine le știe deja ar trebui să afle și întreaga povestea pe care o poartă în lume mesajele brodate pe pânzâ tradițională din Țara Făgărașului. Am stat de vorbă cu Alina Zară, care are în grijă Atelierul Șezătoare sau Muzeul de Pânze și Povești din satul Mândra. De la ea am aflat povestea pânzelor vechi recuperate, a mesajelor brodate pe tricouri, pernuțe, broșe, săculeți, merInDARe, și a femeilor din Mândra ale căror iscusință și încărcătură tradițională sunt în sfârșit apreciate ca fiind “la mare modă”.

Din noua colecție: Tricoul fain de vreme îndărătnică (toamnă-iarnă)

Cum a început totul? Cu o mătușă minunată, mătușa Cornelia, care la cei 70 de ani ai săi, venind duminica de la biserică și dând cu ochii peste un Vogue a întrebat: “Cu ce-s mai buni eştia ca mine, care cresc oi, le torc lâna (mai demult chiar băteam la cânepă pe Olt până-mi săreau ochii din cap), îmi ţes materialul, cos ii, şurţe, trăisti, croşetez, fac ciucuri şi reţe de cînd aveam 10 ani? De ce o rochie, care nu-i cu nimic mai bună ca ia asta pe care o am pe mine, face cât maşina lu fiu mi o?”. Alina a găsit răspunsul, se ocupă acum de Mândra Chic, provocând trendurile fashion să plece ochii și urechea la povestea pe care o avea de spus Mătușa Cornelia.

Alina Zară, în ia românească, alături de modelul Paula Ștefana, care poartă tricoul fain de vreme îndărătnică, la Castelul Bran. 

Care este implicarea ta în proiectul tarafăgăraşului.eu, care s-a dezvoltat pe atât de multe planuri?

Practic tarafagarasului.eu a fost iniţial un cont de Facebook, pe care am început prin 2010 să postez fotografii vechi sau noi, asociate cu poveştile pe care le culegeam de prin Ţara Făgăraşului, care îmi este foarte dragă! Şi, pentru că aceste poveşti au generat adevărate campanii şi proiecte, am început să creez divizii, să împart totul pe “căprării”, ca să pot transmite mesajul coerent mai departe. Apoi am avut şansa să descopăr un om care iubea necondiţionat locul asta, la fel ca şi mine! Elena Daniela Graură este coordonatoarea proiectelor noastre pe parte de gastronomie şi cea cu care împart această poveste, devenită între timp a noastră. Ni se alătură din când în când  Mihai şi Marius, doi artişti fotografi, Ştefan, doctor în Ştiinţe Politice, Oana, lider de convivium Slow Food,  Adrian, Monica – o dăscăliţă de excepţie, specialişti etnografi, arhitecţi…

Şi uite aşa am pornit împreună să redescoperim, să salvăm ce se mai poate salva, să conservăm şi să promovăm acest loc binecuvântat dintre Munţii Făgăraşului şi Olt.  N-am avut niciun plan, nicio strategie. Dumnezeu le-a rânduit pe toate cum nu se putea mai bine! Am legat poveştile şi acum ne bucurăm de ele, le dezvoltăm, le iubim şi, mai presus de orice: le trăim.

Mândra Chic în 3 cuvinte: fusion old / new

Când s-a înfiripat povestea Mândra Chic şi cum s-a conectat ea proiectului tarafagarasului.eu?

Mândra Chic s-a născut din nevoia noastră de a crea câteva lucruşoare originale care să ne ajute să ne promovăm proiectele! Aşa am creat merInDARele (ştergarele de baie sau bucătărie din pânză de casă, cu vorbe brodate de la noi şi dantelă de mână), apoi săculeţii şi mândruţele (broşe/ insigne/ ecusoane, din suprapuneri de lână, dantele, piele inscripţionată manual)! Ulterior, pentru că aveam proiectul cu suveica Mamei Ruţă care colindă prin lume, ducând şi aducând poveşti despre ţesături (n.r. ați putut vedea expoziția și anul acesta la Street Delivery), am început să celebrăm urban şi contemporan aceste pânze, aplicându-le pe tricouri new-style! Am făcut un tricou de mers la biserică, alte câteva pentru fetele care prezentau proiectele noastre cu poveşti la un eveniment naţional şi uite aşa am primit propunerea de a pregăti o mini colecţie pentru proiectul ROD (Romanian Design) al celor de la Cărtureşti!

Iniţial am refuzat categoric, pentru că mi-a fost foarte teamă să intru într-o lume cu care nu aveam nimic în comun! E drept că, în facultate am iubit “Istoria Costumului”, iar bunica şi mama mea erau asrtiste în combinat culori şi creat pânze, însă mi s-a părut o aroganţă prea mare! Am acceptat într-un final, îm ideea că nu mergem în proiect ca designeri, ci ca atelier-şezătoare, din cadrul căruia promovăm românismul şi creştinismul, cum ne vom pricepe noi mai bine.

Mi-am dat seama, în timp, că bătrânele şi nepoatele lor care lucrează cu mine la dezvoltarea colecţiei proiect “Tricoul Fain”, proiect fashion, sunt mult mai aproape de adevăr, originalitate, autentic şi special, decât mulţi designeri care funcţioneză pe principiul copy-paste. Şi am îndrăznit. Eu lucrând în PR am “îmbrăcat” produsul frumos, i-am scris povestea şi i-am dat drumul în lume. De aici a mai fost doar un pas până la a deveni ceea ce este astăzi.

Poate cea mai mare bucurie este aceea că bătrânelor noastre, după ani întregi în care nimeni nu mai dădea doi bani pe migala cu care făceau ele dantele, ţesături sau cusături, le-a venit rândul să se bucure de faptul că lucruşoarele făcute de mâna lor sunt “la mare modă”!

Tricouri faine!

Cum e, de fapt, la voi, în satul Mândra, din Făgăraş? Există un atelier – şezătoare unde femeile vin şi cos, şi care în rest se poate vizita ca un muzeu plin de pânze şi fel de fel de ţesături?

Mândra este un sat lângă Făgăraş, prin care trece Drumul Naţional 1 Braşov-Sibiu, o localitate modernizată, cu arhitectură de anii ’50-’60.  Pentru că a fost dintotdeauna o comunitate de oameni bogaţi, în perioada comunistă toată lumea a stricat casa veche şi au refăcut-o pe coordonatele arhitecturale ale vremii respective. Una dintre puţinele căsuţe vechi rămase este cea pe care am luat-o să o transform în Muzeul de Pânze şi Poveşti!

Proiectul este unul cu buget zero! Mă ajută cine, cu cât şi când poate! Ca aspect final el nu există decât în planurile şi în mintea mea: Căsuţa Albastră care funcţionează ca spaţiu de expunere pentru pânze şi poveşti adunate în cadrul proiectului nostru Ţara Cerurilor Deschise, Căsuţa Verde cu ateliere şezătoare de lucru pentru copii şi adulţi, Cuptorul de Pită, Grădina de Osteneală şi Şura de Hodină, în care să putem face evenimente, să bem un sirop de brad şi să mâncăm o scovardă cu gem făcută de tanti Cornelia! Şi, cine ştie, cât de curând specialităţi pe bază de “pui de baltă”, pentru că mândrenii sunt recunoscuţi în toată zona ca “broscari”!

Am început să restaurăm clădirea, am făcut peste vară o Tabără de Treabă în care peste 70 de copii au învăţat din tainele unor meserii vechi, am pornit campania de recuperare, recondiţionare şi celebrare a pânzelor şi ne-am apucat să facem tricourile, săculeţii, merInDARele, mândruţele! Muzeul este încă la stadiul de “în lucru”. Colecţiile noastre de pânze şi poveşti sunt depozitate la loc sigur, de unde le scoatem pentru evenimentele speciale. Iarna femeile şi fetiţele se întâlnesc şi lucrează acasă la Mama Ruţă, aşteptând să terminăm atelierele de la Muzeu.

Tricouri faine de purtat în familie 🙂

Din colecția Tricoul fain pentru juniori!

În afară de mătuşa Cornelia, câte femei vin şi cos aici, cum s-a închegat atelierul – e, până la urmă, şi un proiect de economie socială?

Mătuşa Cornelia, cea care m-a provocat să pornesc brandul ăsta (pentru că susţinea că şi ea poate să facă dantele de mână ca cele din rochia cu care era îmbrăcată Miuccia Prada în Vogue, rochie care costa cât maşina fiului ei)  s-a prăpădit! La fel şi tanti Hirica, cea cu care începusem să coasem mâneci ţesute în război, la tricourile noastre! Au mai rămas cîteva bătrâne dichisite, de la care învăţăm noi, ăstea mai tinere, şi încercăm să le trezim dragul de natural, autentic, original şi fetiţelor noastre.

Suntem prinse într-o bătălie pe viaţă şi pe moarte cu toată echipa de PR a Hannei Montana şi a altor personaje de import pline de sclipici şi plastic 🙂 Noi, însă, scoatem artileria grea:  tanti Veta lui Sima si Victoria lui Zdrăilă – experte în dantele de mână! Sunt trecute bine peste 80 de ani şi lucrează cu o migală, răbdare şi o fineţe extraordinară! Plus că povestesc de toată lumea ascultă cu gura căscată! Mătuşa Aurică este cea care s-a specializat în a prinde pânzele de tricori, a dichisi dantelele şi a potrivi cuvintele! Mimi le coase, iar fetiţele citesc cărţile de poveşti, de proverbe şi zicători, din care alegem “zicerile” de brodat, pe care le suprapunem şi le potrivim cu pânzele recuperate din sate, din colecţii particulare, de pe te miri unde.

În jurul meu nimeni nu mai aruncă nicio bucată de ţesătură! Mai întâi vine cu ea la mine şi mă întreabă dacă ne este de folos.

Intenţionez să transform această poveste într-un proiect de economie socială. Deocamdată toată lumea lucrează voluntar iar cu bănuţii obţinuţi din vânzări refinanţăm  tarafagarasului.eu, cu precădere Muzeul de Pânze şi Poveşti.  Şi niciun lucru nu începe fără o rugăciune. Preotul satului ne spune mereu: rugaţi-vă înainte să începeţi şi o să trimiteţi în lume lucruşoare aproape sfinţite!

Pânze, povești, mesaje, tricouri sau tot ce iese din mâinile atelierului șezătoare din Țara Făgărașului

Pentru că nu toată lumea mai ştie tehnicile tradiţionale de broderie şi cum se fac pânzele, a trebuit să aveţi iniţial la atelier şi ceva “traininguri” sau aţi pornit din start la drum cu o echipă “din moşi strămoşi” cunoscătoare?

Mândra este supranumită “satul cu pânze, ceapă şi poveşti”! Din fericire, încă mai avem câţiva meşteri specializaţi, trecuţi de 80 de ani, foarte buni trainneri, care se pregătesc să ne înveţe să ţesem, să brodăm, că coasem. Să trăim cu sufletul această poveste! Nu mai avem pe nimeni care să ne înveţe să descifrăm modelele vechi din ţesături, dar o să găsim până la urmă pe cineva. Deocamdată, de bază este campania de recuperare a pânzelor vechi şi reinterpretarea acestora.

În paralel începem, încet, să recreăm noi pânze, dantele, cusături, respectând cu sfinţenie tehnicile şi inovând cu bun simţ şi responsabilitate. Pentru brodarea cuvintelor folosim o maşină, dar pânza suport este pânză “de giulgi”. Urzit şi bătut bumbac. Toate femeile aveau în casă valuri întregi, pentru că se folosea la îmbrăcat masa şi coşciugul, de fiecare dată când murea cineva. Cum astăzi totul se cumpără, pânza aceasta a rămas nefolosită şi o recuperăm noi.

Broșe Mândruțe

Mesaje de pus în piept, pe pânze vechi

Cum se reciclează pânzele găsite prin lăzi de zestre şi dulapuri vechi? Se spală tot la râu, sunt din nou brodate cu metode din vremea bunicilor (ţesătură românească, dantelă săsească etc.)?

E o întreagă poveste aici: pornim la drum, fără să ştim în ce pod, sau în ce dulap o să ne oprim. Găsim pânze aruncate, ponosite, pe care nimeni nu mai dă doi bani. Lumea ne mulţumeşte că le  “curăţăm locul”. Uneori le găsim puse în coteţele păsărilor sau animalelor! Cu acestea avem muncă grea în ceea ce priveşte recuperarea lor. Le spălăm vara la râu, cu săpun de casă, le punem la soare să se albească, le întoarcem pe toate părţile până le scoatem la lumină. Mai sunt cele păstrate cu sfinţenie în dulapuri pline cu naftalină, frunze de nuc şi busuioc. Acestea sunt preţioase, ne impun o anumită stare când le aplicăm. Un soi de preţuire şi  respect pe care le descoperim în noi cu mare bucurie.

Pânze tradiționale recuperate

Iar iile Mândra Chic se fac cu pânză produsă tradiţional, apoi se ţes cum obişnuia bunica? Sau vorbim şi aici de exemplare foarte vechi, unele “restaurate”?

Colecţia noastră de ii şi alte obiecte vestimentare din portul românesc e una dintre bijuteriile cu care ne mândrim. Vechi, cu poveşti fabuloase! Ii de mireasă, de sărbătoare, de lucru, de joc, vechi de nu le mai dăm de capăt. De la bunicele bunicelor noastre. Le recondiţionăm cu mare grijă şi ne mândrim cu ele peste tot unde avem prilejul. Am pornit o campanie  “EA, IA Românească” –  E AIA faină, care nu ar trebui să ne lipsească din garderobă, de care trebuie să avem grijă şi cu care ne putem mândri absolut, oriunde în lume! Este acea particularitate a româncelor, bucăţica de artă perenă, lucrată de mâna lor, a bunicelor sau străbunicelor, ce le individualizează şi oferă recunoaştere internaţională asupra feminităţii lor, fără drept de tăgadă . O campanie Mândra Chic, de redescoperire, conservare, celebrare urbană, adaptare în outfiturile contemporane, reinterpretare, readaptare şi promovare a Iei, elementelor şi simbolurilor autentice, româneşti.

IA Românească, scoasă la lumină de Mândra Chic ca să fie purtată cu mândrie în lume

Cine creează sclipitoarele mesaje şi cine e responsabil de “grafică” – cine e fashionistul, adică?  

Am început eu, inspirată de autenticul şi normalitatea  cu care se păstra încă limba română în Mândra, peste tot în jurul meu. Am brodat vorbele, le-am găsit corespondent în pânze şi am aplicat această poveste pe tricouri new-style, pregătite de Ana Maria Morodan de la Snobbish Breakfast. Apoi am început să facem echipă! Chiar dacă eu am ultimul cuvânt, pentru a le adapta urban şi contemporan, bătrânele şi fetiţele care vin cu propuneri şi, mai nou, clienţii noştri, au înţeles de minune ceea ce vreau să fac cu această poveste. Şi observ cu drag că toţi cei care, într-un fel sau altul au intrat în contact cu Mândra Chic, şi-au însuşit acest aspect de redescoperire, recondiţionare, reinterpretare şi promovare sub formă de aplicaţii  a pânzelor, vorbelor şi simbolurilor vechi, româneşti.

Noi am fost pionieri pe această latură şi ne bucură tare mult faptul că lumea a început să înţeleagă, să preţuiască şi chiar să reproducă povestea noastră.

Pernuțe cu mesaje brodate

Iar cel mai cu priză mesaj care a fost? Sau cel mai cu lipici tricou?

Toate mesajele sunt bine primite! Cele haioase în mod special, gen “muiere cuMinte hodinită”, cele cu “dor de ducă” sau “hai-hui”, cele sfătoase, mândre, sau făloase, ori cele cu mesaje româneşti: “Aicea este ţara mea şi neamul meu ce românesc/ Aicea eu să mor aş vrea/ Aicea vreau eu să trăiesc!”, sau “M-am născut să dărui,/ Să mă dărui,/ Să lupt/ Şi să mă nărui”.  Pe unele am mizat eu foarte mult, în ciuda tuturor celor care mi-au spus că e absurd să cred că se vor vinde tricouri pe care brodez “Doamne-ajută”. Ei bine, acestea sunt primele care se cumpără, imediat ce apar!

Ne plac mult merindarele, pernuţele, broşele şi săculeţii brodaţi! Ce alte creaţii mândre chic mai aveți în plan, sau mai degrabă mizaţi pe îmbogăţirea colecţiilor deja lansate? 🙂

Avem în plan să lărgim paleta de lucruşoare cu care să completăm coleţiile noastre, însă încet, cu răbdare, când toate celelate se vor fi aşezat, când le va veni rândul. Pregătim, deocamdată, brăţara de deochi şi un proiect internaţional pe partea de tricouri: o incursiune printre pânzele şi prin inţelepciunea întregii lumii! Colecţii capsulă de tricouri faine cu aplicaţii de ţesături specifice unei zone etnografice de peste graniţă, într- un mix prietenesc cu dantele, cusături şi materiale româneşti! Un fusion old new ce va celebra urban şi contemporan pânze, idei, poveşti, simboluri. O declaraţie de atitudine şi un exerciţiu de sensibilitate. O ofensivă a bunului gust, fără pretenţii de absolut. Proiectul porneşte pe urmele celebrei Suveici din Ţara Făgăraşului: un obiect vechi – cheie, de la războiul de ţesut al Mamei Ruţa, care face înconjurul lumii, ca un adevărat ambasador al lucrurilor frumoase şi adevărate, ducând şi aducând poveşti despre dichiseli şi autentic.

Săculeți cu dantelă brodată

MerInDAR, un joc de cuvinte descoperit de Mândra Chic, ce vine de la  ștergarul țesut în război, cu rețe de mână, care se punea peste coșul cu merinde (meri In DAR = du-te în dar). 

Ștergare (MerInDARe), alături de suveica Mamei Ruță, care a făcut înconjurul lumii.

Unde ne mai întâlnim cu Mândra Chic până la sfârştitul anului, pe unde veţi colinda?

 În afară de câteva emisuni de televiziune, reviste glossy naţionale, 2 târguri de Crăciun, de Cărtureşti Bucureşti şi RoConcept Chişinău, plus online, o să fim acasă la noi. Vom pregăti “Tricourile faine de vreme îndărătnică” şi mândruţele/ecusoane, de mers la colindat. Ar fi păcat de Dumnezeu să plecăm aiurea în, poate, cea mai frumoasă perioadă din an! Aşteptăm colindători, pentru că, în ultima perioadă, ne-am făcut o grămadă de prieteni. 🙂

Fotografii: Mândra Chic

14 Comments

  1. Nu pot să cred cât de „faine îs”!
    Cum să zic? „Tăte” îmi plac!
    GENIAL!

  2. cosmacpan

    SUCCESUL il aveti asigurat. tot ce pot sa va ures este pofta de munca si putere de viata frumoasa. La buna auzire

  3. dani

    PENIBIL
    Iile cinstite, da, la fel si saculetii sau unele obiecte decorative mai merg sau sint chiar ok
    dar peticele alea cu texte aplicate, sau mieluri pe bluza, lasati…
    Se pot face multe cu tehnici traditionale de executie, dar trebuie nitica minte si carte

  4. cristina

    Sunt cu ochii bulbucati de vreo 5 minute…
    Imi venise in minte ca asta-i o blasfemie, sa-ti bati joc asa de traditie.. si dup-aia am vazut un tricou feshan cu “Doamne, ajuta”. si mi-am zis ca asta e o blasfemie de prost gust! In afara de vreo 2 chestii de bun simt (niste ii, saculetii si stergarele facute in casa cu dantela de mana) totul e o porcarie!!!!
    vedeti-va de treaba, ca cu dizainul nu-i asa de simplu cum pare!
    parerea mea..

  5. adriana

    cainii latra, caravana trece…
    intotdeauna se vor gasi “genii” si oameni cu ochi “bulbucati” care sa critice initiative de genul asta….mascaricii societatii. e un lucru natural si stravechi…galileo a fost considerat nebun, blasfemic si penibil cand a spus ca pamantul e rotund. asta la scara universala..
    felicitari, fetelor!! faceti cinste tarii! da ti alternative chinezariilor cu mesaje gen “I’m walking with an idiot” pe care le poarta persoanele de mai sus probabil.

  6. moni

    Totul este foarte frumos gandit si facut.De ce sa lasam sa se “prapadeasca” aceste minunate materiale,povesti,scrieri si sa nu le mai vada nimeni?Prin persoanele care le poarta ele prind viata si nu putrezesc in vreun “ladoi”.De abia astept sa imi comand:)

  7. Senzational conceptul, senzationale obiectele care le ies din maini. Mii de felicitari! Designist, ca intotdeauna, concentrat de idei fine! Deosebit articolul!

  8. Pingback: Anca Vintilă desenează flori de ie şi basme pe porţelan, ce încep cu… Una ca Luna | Designist

  9. Sunteti grozave si asta e o poveste minunata! Aveti puterea de a transforma lumea 🙂

  10. mihaela

    darui-ti, nu va naruiti !!!!!!

  11. Pingback: Tricoul cu Tricolor, creat de Mândra Chic şi Semne Cusute, se lansează la Made in RO!Designist

  12. The passion for Romania and for its values and stories could go even further.
    At the beginning of the autumn, on 2nd of September a young couple of South Koreans, settled in New York, got married in a traditional Romanian wedding as was made hundred of years ago, in Corbi Village from Arges County.

    http://www.pure-romania.com/south-korean-couple-living-new-york-traditional-wedding-romania/

  13. NovaPerson

    Buna dimineata. Puteti sa postati citeva ii mai vechi in care sa se vada si in amanunt modelul cusut ? Aveti cumva un model anume pt aceasta regiune? Bunica mea a fost din Comuna Mindra si imi doresc sa imi cos o iie cu un model din acea regiune. Multumesc anticipat pt raspuns.

  14. Maria Frunza

    Dragele mele
    Felicitari pentru ceea ce faceti; mi-ati dat o idee sa folosesc lucrurile vechi din casa bunicii. Am cearceafuri vechi de canepa in stare buna, saci cu o tesatura interesnata(durabila), viguri intregi de prosoape tesute de mama in razboi, fete de masa de o frumusete aparte.

    Respect pentru munca voastra si o sa va mai urmaresc in actiunile voastre.
    Maria Frunza

Leave a Reply

Facebook IconTwitter IconVisit Our BlogVisit Our BlogVisit Our Blog