Dacă ai trecut vara asta pe la Mercato Comunale de pe strada Ion Câmpineanu sau pe la Teatrul Național București, ți-au atras privirea cu siguranță: expoziții-pastilă ale fotografiilor unor case spectaculoase, spații de joacă, piețe publice, clădiri-monument restaurate și transformate. Fiecare, cu girul Ordinului Arhitecților din România, filiala București (OAR-B), un organism despre care e posibil să nu știi prea multe, dar care promite să rectifice situația curând. Iar la asta o să contribuim și noi în următoarea perioadă 🙂 .

Și o să facem asta prezentându-ți (o mare parte din) proiectele de arhitectură incluse în cadrul Anualei de Arhitectură București 2018, festival organizat de OAR-B, care își propune să arate cât reușește arhitectura să influențeze, ușureze și înfrumusețeze viața urbană de azi –  nu degeaba tema ediției din acest an este “de utilitate publică”. Până să începem poveștile spațiilor, însă, am stat de vorbă cu noul președinte al OAR-B, dr. arh. Emil Ivănescu, despre noile planuri ale organizației și despre scopurile Anualei.

Înainte de rolul de președinte al OAR-B, Emil a fost cel care s-a ocupat de organizarea Anualei din postura de vice-președinte a organizației vreme de 8 ani. 

Pentru cei implicați în domeniul arhitecturii doar ca beneficiari de frumos, nu și ca autori, Ordinul Arhitecților din România poate suna la fel de misterios și auster precum o organizație militară :). Cine este OAR, de fapt? 

Ordinul Arhitecților din România este organizația profesională unică în țară care, în baza Legii 184 din 2001, administrează dreptul la semnătură al arhitecților. Alături de această direcție esențială OAR, organizația conturează obligațiile ce revin arhitecților pentru realizarea producției de arhitectură. Pe scurt, dreptul de a semna un proiect revine doar arhitecților atestați și înscriși în Ordin. Semnătura arhitectului pe un proiect presupune că acel arhitect devine responsabil în fața clienților, precum și a Legii, pentru proiectul său. Ca urmare, OAR este o organizație de foarte mare utilitate pentru societate și pentru mediul construit, legătura dintre comunitatea de arhitecți și celelalte entități din viața socială și mediul de construcții: instituții ale statului, administrațiile publice, potențiali clienți, anteprenori, constructori, ingineri, organizații comunitare, zonele de cercetare academică.

Locuința de vacanță din Măgura (arh. Raluca Vișinescu, arh. Irina Wrenn – premiul secțiunii Arhitectura locuinței, Anuala de Arhitectură București 2018

Filiala București este cea mai extinsă dintre secțiunile locale ale Ordinului – aproape jumătate dintre arhitecții din întreaga țară sunt înscriși în filiala București. Ca urmare, printre scopurile filialei este și promovarea în rândul publicului larg a lucrărilor de arhitectură din București sau ale arhitecților bucureșteni. Așa a apărut Anuala de Arhitectură.

Occidentului 40 (arh. Adrian Untaru, arh. Bogdan Brățeanu, arh. Andrei Șerbescu, arh. Valentina Țigâră, arh. Pavel Albu – premiul secțiunii “Arhitectura locuinței”, Anuala de Arhitectură București 2018

Ne-am anunțat deja cititorii că am încheiat un parteneriat cu OAR-B în care vom cuprinde poveștile celor mai multe dintre proiectele Anualei de anul acesta, dar am vrea să începem explicându-le mai multe despre specificul evenimentului și coordonatele lui. 

Ar trebui să știe mai ales că Anuala de Arhitectură București este principalul portal care promovează arhitectura de calitate și implicit arhitecții. De altfel, anuala.ro este o adevărată arhivă online amănunțită a proiectelor arhitecturale de la începutul anilor 2000 și până astăzi.

Prima ediție a Anualei a avut loc în 2003, într-o perioadă în care nu exista abundența de evenimente culturale pe care o întâlnim azi, așa că încet-încet și-a propus să devină nu doar un mijloc de popularizare a proiectelor, ci și o evidențiere a tuturor valențelor profesiei de arhitect. Ca urmare, astăzi festivalul include o paletă largă de secțiuni, de la arhitectura locuinței și amenajările de interior, conversie și restaurare la intervenții în spațiul public, lucrări cu sprijinul și în beneficiul comunității, ba chiar și proiecte teoretice (cărți de arhitectură) sau nefinalizate, ca lucrările de diplomă ale proaspeților absolvenți, care au nevoie de susținere și încurajare. Ba chiar ieșim din sfera clasică a arhitecturii prin secțiunea de design de obiect. Pe scurt, toată paleta pieței de construcții.

PopUP Răspiua (arh. Iris Popescu, arh. Mihaela Șerban, Sabrina Ahmad – spațiu de joacă mobil, incluziv – premiul secțiunii “Arhitectură, intervenții și spațiul public”, Anuala de Arhitectură București 2018 

Anuala 2018 a inclus aproximativ 200 de proiecte – 70% dintre ele, deja finalizate -, majoritatea semnate de arhitecți înregistrați în filiala București, dar și din diaspora, ba chiar și câteva proiecte localizate în București, dar semnate de arhitecți din afara orașului. Cât despre marile realizări și transformări ale evenimentului din ultimii ani, trebuie să spun că azi ni se întâmplă adeseori să fim contactați de beneficiari care vor să fie puși în legătură cu autorii proiectelor incluse în festival. Semn clar de promovare! 🙂

Ulterior au apărut Anuale și în restul țării, în marile bazine urbane care produc arhitectură de bună calitate precum Cluj, Brașov, Iași, Constanța, Oltenia-Dolj, Mureș, Argeș, Târgoviște, ba chiar și o Bienală la Timișoara.

 Lascăr Catargiu 46 (arh. Răzvan Florian Bârsan, arh. Duca Alexandru, arh. Monica Crețu) – premiul secțiunii “Arhitectură, conversie și restaurare”, Anuala de Arhitectură București 2018.

Cum pot intra proiectele în cadrul festivalului? 

Anuala de Arhitectură București are o cronologie de activități bine stabilită, care include etapa de preselecție – arhitecții sau birourile de arhitectură își înscriu în concurs proiectul/proiectele -, etapa de jurizare – realizată de un juriu parțial internațional, parțial local, care cunoaște coordonatele și cerințele românești ale desfășurării unui proiect de arhitectură – , selecția nominalizaților și vizitele pe teren ale membrilor juriului însoțiți de arhitecți, discuțiile cu beneficiarii și analiza la fața locului, apoi anunțarea câștigătorilor.

Casa Studio (arh. Raul – Dan Ardelean, arh. Simina Dron, arh. Miruna Ardelean, arh. Alexandru Apostol, nominalizarea secțiunii “Arhitectura locuinței”, Anuala de Arhitectură București

Anuala 2018 a luat sfârșit, în curând vor începe pregătirile pentru următoarea ediție. Ce urmează între timp pentru OAR-B? 

Unul dintre cele mai importante proiecte pe care le-am început curând a fost concursul de arhitectură „A new design story” organizat de Meșteshukar ButiQ cu sprijinul OAR București prin intermediul Anualei de Arhitectură București 2018. Prima zi de concurs a fost chiar 1 octombrie, Ziua Mondială a Arhitecturii, iar scopul proiectului este de premiere și implementare a celei mai bune soluții arhitecturale pentru proiectarea și reamenajarea magazinului Meșteshukar ButiQ de pe strada Edgar Quinet din București. Juriul este internațional, iar inițiativa este privată, o premieră pentru concursurile realizate de OAR-B.

Dincolo de asta, OAR-B a început o campanie împreună cu administrațiile publice bucureștene, proiecte de amenajare a spațiilor publice, a scuarurilor sau grădinilor de bloc, mici intervenții rapide și profesioniste ale arhitecturii în cartiere și în spațiile urbane ale comunității. Orașul pare să se schimbe încet-încet.

Fotografii: prin Anuala de Arhitectură București 2018