Anuala de Arhitectură București și Muzeului Național Tehnic te invită la expoziții

Anuala de Arhitectură București 2022 și Muzeul Național Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida activează împreună spațiul muzeal al tehnicii românești. Este vorba despre o infrastructură de expoziții în cadrul celui mai tehnic muzeu din țară, infrastructură gândită de AAB 2022 împreună cu muzeul.

Vernisajul va avea loc pe 3 noiembrie, de la ora 18.30, în incinta muzeului (Parcul Carol, str. General Candiano Popescu nr. 2). În cadrul evenimentului, vor fi opt expoziții și instalații care, prin diversitatea subiectelor abordate, se adresează bucureștenilor interesați de felul în care putem evolua prin cunoaștere și aprofundare, indiferent de domeniu.

Filiala Teritorială București a O.A.R. își propune să aducă amplasamentul, istoria și colecțiile muzeului în atenția tuturor pentru valoarea memoriei culturale, sociale și științifice românești pe care o conservă de atâta timp.

Iată ce expoziții vei putea urmări timp de patru luni:

“Henri Coandă – 50 de ani de invenții și cercetări”
Este expoziția-fanion despre Henri Coandă (07.06.1886 – 24.11.1972) gândită ca o retrospectivă a 50 de ani de invenții și cercetări. Aceasta își propune să cucerească pe oricine va călca pragul muzeului în următoarele luni.

De la prezentarea principalelor lucrări ale lui Coandă – avionul cu reacție, aplicațiile efectului Coandă și până la inovațiile din domeniul construcțiilor civile, construcțiilor de locuințe sau mobilității – toate aceste detalii vin să  expună istoria unei personalități internaționale marcante căreia tehnica mondială încă îi datorează multe descoperiri.

La 22 de ani, a realizat proiectul avionului fără elice, construit cu bani proveniți din economiile tatălui său. Acest avion, primul cu propulsie prin reacţie, a fost lansat în ziua de 16 decembrie 1910, pe câmpul de aviație de la Issy-les-Moulineaux, de lângă Paris, după ce a fost privit cu deosebită curiozitate de vizitatorii salonului aeronautic din acel an. Pe un afiș desenat de inventator apare pentru prima dată termenul de turbopropulsor. Greutatea totală a aparatului era de 420 kg. A fost botezat Avionul Coandă 1910. Pentru proba de zbor, pilotul a fost chiar inventatorul. Nici el, nici altă persoană, nu mai pilotase un astfel de avion.

În anul 1918, a conceput primele elemente prefabricate din beton pentru construirea de locuințe, invenție premiată cu medalia de aur la expozițiile de la Paris, Nisa, Padova. De asemenea, inventează panourile de “bois-beton” prin care realizează mai multe intervenții de arhitectură și construcții împreună cu arhitectul Berindey.

În anul 1934, a descoperit un fenomen fizic necunoscut până atunci, aducând o importantă contribuție la patrimoniul cunoștințelor fundamentale ale omenirii, care a pus bazele mecanicii fluidelor, citat în tratatele de specialitate ca “efectul Coandă”. Efectul se regăsește în: frâna cu recul pentru armele de foc; dispozitivul pentru îmbunătățirea randamentului motorului cu combustie internă; propulsia vehiculelor aeriene; turbinele cu gaze; amplificatoarele cu fluide; amortizoarele de zgomot.  Acest efect a fost brevetat în Franța cu titlul “Procedeu pentru devierea unui fluid în alt fluid”. În anul 1935, pe baza efectului Coandă, inventatorul a construit Aerodina lenticulară, discul zburător, care și în prezent este experimentat în secret de NASA.

Şirul invenţiilor sale a atins cifra de 2.608, fiind autorul a 250 de invenţii importante obţinând cele 700 de brevete care l-au recomandat ca un mare savant al secolului.

“Retrospectiva Anualelor de Arhitectură din București”

Anuala de Arhitectură București promovează de 20 de ani calitatea în arhitectură, urbanism și construcții. Expoziția prezintă proiectele premiate de-a lungul celor 20 de ediții și pune în prim-plan rolul arhitectului, al specialistului în construcții și valoarea unui mediu de calitate. Este vorba de proiecte care fac față cu brio celui mai important test: al timpului. Sunt proiecte care au ca autori arhitecți dedicați meseriei pe care o practică, proiecte  care fac ca o expoziție a retrospectivei Anualelor să fie un must-see al generațiilor care sunt astăzi la început de drum.  Se adresează deopotrivă arhitecților și celor care își doresc să înțeleagă cum evoluează arhitectura de calitate și cât de importantă este promovarea ei.

“30 de imagini din viitor. Forturile din jurul Bucureștiului” 

Expoziția este gândită ca o panoramă de idei care se pot pot concretiza într-un plan apropiat, cu viziunea necesară. Obiectivele vizate sunt fortificațiile militare construite de Regele Carol I la finalul secolului al XIX-lea pentru a proteja Bucureștiul de un eventual atac militar sau invazie rusească. Astăzi, aceste obiective sunt parțial introduse în Lista Monumentelor Istorice – deși ansamblul este unic la noi în țară, iar cea mai mare parte dintre ele sunt lăsate în paragină. Autorii expoziției sunt arh. Dorohtee Hasnaș, ist. Ciprian Plăiașu și manager cultural Costin Zamfir.  Designul îi aparține lui Sergiu Silivestru care este student-arhitect.

“Universitatea de Vară Bucium”

Expoziția promovează patrimoniul cultural material din comuna Bucium, județul Alba, prin documentarea istorică, restaurarea și punerea în funcțiune a unor cuptoare tradiționale și prin analiza amănunțită, identificarea și catalogarea elementelor componente ale costumului tradițional, precum și promovarea unor obiecte și obiceiuri ce reprezintă părți importante din cultura locală, pe o perioadă de 10 ani. Organizatorul expoziției este Asociația Reper.

Instalația “The Uninvited” 

Accesibilitatea și designul incluziv sunt văzute ca teme paralele cu arhitectura, care se intersectează rareori sau doar în cazuri „speciale”, de obicei la sfârșitul proiectului când procesul de design s-a terminat. În consecință, accesibilizarea (adaptări speciale pentru persoane cu dizabilități) ajunge să fie soluția locală.

Dacă „dizabilitățile” sunt definite ca o nepotrivire între abilitățile unei persoane și mediu, pe câți dintre noi ne-a impactat accesibilitatea redusă a mediului construit?

Instalația interactivă 𝗧𝗛𝗘 𝗨𝗡𝗜𝗡𝗩𝗜𝗧𝗘𝗗, realizată de departamentul AMAIS de proiectare incluzivă – arh.Mihaela Șerban și arh. Iris Popescu – , ne invită să reflectăm la ce înseamnă să fii nepotrivit, exclus, diferit de standarde în relația cu mediul construit.

“Un an. Primul an – Model/Vocabular. Instrumente.”

Anul I este, la Facultatea de Arhitectură, intervalul de studiu în care se învață alfabetul, vocabularul de bază. Studiul este bazat, în mare măsură, pe lectură: ritmuri, sisteme și principii care pot configura un posibil alfabet, dar și a unor clădiri și proiecte care, prin valoarea lor, au darul de a arăta ceea ce devine esențial. În acest sens este un timp privilegiat, al lecturii și dezvoltării unei minime capacități de interpretare.

Autorii expoziției sunt lect. dr. arh. Alexandru Călin, asist. dr. arh. Bogdan Mihăilă, drd. arh. Vlad Olaru și Grupa 11 UAUIM.

Tabăra Help Campus – prima tabăra incluzivă din România

Prezintă inițiativa Asociației Help Autism și a Anualei de Arhitectură București 2022 către arhitecți de a organiza concursul de soluții pentru proiectarea primei tabere din România pentru copii cu dizabilități și nu numai.

Inițiativa este una marcantă deoarece de peste 20 de ani nu s-au mai construit în România tabere noi, specializate, pentru copii. Inițiativa Tabăra Help Campus va marca începutul unui mod incluziv de a proiecta spațiile destinate copiilor. Tema concursului a fost realizată de asociația AMAIS, iar unul dintre susținătorii întregului demers este asociația ASAR.

Concursul de soluții va identifica cea mai bună soluție de arhitectură pentru tabăra Help Campus, procedura finalizându-se cu semnarea contractul de proiectare pentru această soluție.

Videomapping Leonida

O intervenție realizată de Vloop,  în mai multe spații ale muzeului, utilizând tehnicile de videomapping și de vizualizare digitală 3D.

Leave a Reply

Facebook IconTwitter IconVisit Our Instagram FeedVisit Our Instagram Feed