Totul a început în 1949, când reprezentanții editurilor suedeze Bonnier și-au dat seama că vânzările lor aveau de suferit dintr-un motiv stilistic practic: amenajarea tipică a caselor din Suedia trecea adeseori cu vederea bibliotecile! Ca urmare, au cerut ajutorul creativilor din întreaga țară: un concurs de soluții de design pentru o bibliotecă necostisitoare, ușor de transportat și de asamblat, modulară, la fel de potrivită și pentru spațiile mari, și pentru suprafețe minimale.

Au rezultat 194 de propuneri, însă niciuna nu a bifat toate căsuțele briefului mai inspirat decât String, sistemul creat de studenții la arhitectură Nisse and Kajsa Strinning. Unul dintre simbolurile designului scandinav era pregătit să devină celebru.

Kajsa Strinning demonstrând versatilitatea rafturilor String în anii 1950.

Structura metalică foarte simplă a rafturilor String era inspirată dintr-o mai veche soluție a lui Nisse Strinning, care o folosise pentru un scurgător de vase pe care îl crease pentru brandul suedez Elfa cu câțiva ani în urmă. Era, de altfel, o dovadă a versatilității și accesibilității String: panourile laterale și rafturile din lemn puteau fi montate din doar câteva mișcări și totul venea într-un singur pachet plat și nepretențios. În plus, designul lor punea mare accent pe latura funcțională, așa că rafturile și-au extins teritoriul din spațiile domestice spre birouri sau chiar biblioteci publice.

Citește și: Cum faci design history dintr-un dezastru? Polonezii știu: fotoliul 366!

Rafturile String într-un magazin suedez din anii 1960

Nu știm să-ți spunem care a fost efectul String asupra vânzărilor de cărți, dar ce am aflat cu siguranță este că popularitatea sistemului de rafturi a crescut subit, mai întâi în Suedia apoi și în afara granițelor țării, la doar câțiva ani de la apariție. Totuși, principiile minimaliste pe care cei doi Strinning le-au urmărit în primă fază nu s-au schimbat: în anii 1950 a respins ideea unui raft free-standing, atunci când Nisse a considerat că fundalul creat dintr-o împletitură de fire metalice, care dădea stabilitate piesei, se îndepărta prea mult de la ideea inițială.

Totuși, pe măsură ce ritmul vieții și stilul amenajărilor a evoluat, String a devenit demodată la fel de ușor pe cât se răspândise în casele de inspirație scandinavă, așa că producția a luat sfârșit în 1974. Nu definitiv, însă: 30 de ani mai târziu, în 2004, antreprenorii suedezi Peter Erlandsson and Pär Josefsson au revitalizat brandul și au readaptat rafturile necesităților actuale.

Citește și: Un apartament a găsit un “soft spot”-ul dintre layout-ul disponibil și cel dorit

Astăzi, rafturile String au evadat din living și și-au găsit forme adaptate pentru orice tip de încăpere, de la bucătărie și baie, la spații de lucru acasă sau dormitoare ale copiilor, ba chiar și pentru terasă exterioară sau balcon. Sunt acum interpretate de o serie de designeri colaboratori, așa că au căpătat uși din lemn de nuc și cuiere și vin în mai multe variante de culoare și dimensiuni – de pildă, String Pocket, o ediție diminutivală a piesei inițiale, care a fost ultima creație a lui Nisse Strinning.

Fotografii: prin stringfurniture.com