Cu siguranță ai auzit de multe ori despre ei – milenialii. Poate chiar tu faci parte din această categorie demografică. Potrivit dicționarului Merriam Webster, millennials s-au născut între începutul anilor 1980 și jumătatea anilor 1990 și sunt indivizi care, comparativ cu părinții lor, sunt foarte familiarizați cu tehnologia și noile media, călătoresc mult, sunt deschiși și pun mare preț pe soluțiile creative fără să neglijeze pragmatismul și funcționalitatea.

O definiție care ni s-a părut că se potrivește foarte bine acestei noi generații de arhitecți pentru care contează calitatea, valoarea, relația cu beneficiarul și care acceptă provocări, fără să lase compromisul să se strecoare neinvitat în proiect. Iar de la asta până la rubrica Arch-millennials n-au mai fost decât niște click-uri, o serie de propuneri și interviuri cu oameni pe care voiam de mai demult să-i cunoaștem mai bine. Aici poți să vezi interviurile noastre de până acum.

Arh. Andrei Butușină și arh. Cătălin Sandu – CRAFTR

Un studiu realizat în 2018 arăta că suprafaţa utilă medie a unei locuinţe din România este de 41 mp, o valoare care – din punct de vedere designist vorbind – “sufocă” șansele la estetică și scenografie și le acoperă cu funcționalitate pură (și dură) de cele mai multe ori. Dar nu întotdeauna: proiectele semnate de biroul de arhitectură CRAFTR (arh. Cătălin Sandu și arh. Andrei Butușină) sunt exemple clare că spațiile mici pot fi eficientizate și isteț, și foarte instagramabil. Citește mai jos ce ne-au povestit ei despre soluții, inventivitate și diferențe internaționale de viziune în ceea ce privește designul și arhitectura.

În primul rând (și cel mai important), cat de mileniali sunteti? 🙂 Care sunt anii în care v-ați născut?
Suntem născuți în 1985 (Andrei) și 1986 (Cătălin), deci cât se poate de mileniali. 🙂

De unde, de ce și de când arhitectura?
CS: Nu văd cum ar fi putut fi orice altceva, atâta timp cât jocul meu preferat a fost dintotdeauna LEGO 🙂 . Îmi plăcea să amestec mai multe seturi și să creez tot felul de noi jucării. În mod involuntar (cred), de cele mai multe ori ajungeam să formez construcții, case sau pur și simplu niște “coji” pentru figurinele acelea pătrățoase. Apoi, am fost mereu pasionat de caligrafia și desenele tehnice ale tatălui meu, de la care am învățat să desenez și să pictez.

AB: Desenez de când mă știu și îmi plac aspectele tehnice / mecanice mereu, iar în liceu am considerat că arhitectura ar putea îmbina aceste două pasiuni. Am început să lucrez încă din anul al II-lea de facultate și cred că asta m-a ajutat fiindcă realitatea din birourile de proiectare și execuția în timpul șantierului sunt diferite de ce se predă în școală.

Ați început să lucrați împreună încă din 2011, ca echipă de design a LifeEdited. Cum a pornit colaborarea voastră?

Ne-am cunoscut în 2008-2009, când am participat la un concurs de arhitectură, colaborare în urma căreia ne-am dat seama că lucrăm foarte bine împreună. În 2011 am început amândoi colaborarea cu LifeEdited, o companie de consultanță în design și arhitectură, specializată în optimizarea spațiilor de locuit.

În perioada aceea, LifeEdited colabora cu mulți dezvoltatori imobiliari americani pentru care propuneam soluții de amenajare interioară care să le permită folosirea mult mai eficientă a spațiilor restrânse pe care aceștia le aveau la dispoziție în proiectele lor. Practic, acela a fost momentul din care am început să lucrăm împreună full-time. Totuși, a fost tot timpul vorba despre o colaborare de la distanță, iar pentru noi devenea din ce în ce mai important să realizăm și să observăm direct implementarea unor proiecte locale, așa că am decis să ne asociem sub forma unui studio în București.

Și așa a apărut CRAFTR…

Da, CRAFTR a apărut în ianuarie 2014 și s-a specializat mai ales pe proiecte românești, dar nu s-a limitat doar la ele. Dacă până în momentul acela fuseserăm doi freelanceri care lucrau la aceleași proiecte, de aici înainte urma să fim studioul care le realiza în întregime conceptele.

Cunoștințele acumulate în urma colaborării cu LifeEdited ni s-au părut aplicabile și în proiectele noastre locale. Orice spațiu, indiferent de cât de mic sau mare este, poate fi optimizat, iar fiecare proiect este o experiență diferită, clienții sunt diferiți și au nevoi diferite. Cu fiecare proiect învățăm lucruri noi de care ne folosim în lucrările viitoare, este un proces constant de asimilare și punere în practică.

Colaborarea cu LifeEdited s-a încheiat la jumătatea lui 2018, iar de atunci ne ocupăm în mod exclusiv de propriile proiecte.

Citește și: Un apartament bucureștean a găsit “soft spot”-ul dintre layout-ul disponibil și cel dorit.

În materialele noastre despre proiectele CRAFTR vorbim adeseori despre eficientizarea și funcționalitate. Cum v-ați caracteriza voi proiectele, ce le leagă și care sunt obiectivele voastre principale atunci când le gândiți?

Credem că majoritatea proiectelor noastre sunt răspunsuri logice de organizare si structurare a diverselor spații pe baza brief-ului și nevoilor clienților. Funcționalitatea este probabil cel mai important aspect pentru noi, iar materialele și finisajele folosite trebuie să vină în completarea acestuia.

Deseori evităm soluțiile eye-candy sau lipsite de o bază logică. Considerăm că fiecare element introdus într-un design trebuie să fie acolo pentru un motiv clar. De aceea, încercăm să înțelegem cât mai bine nevoile și stilurile de viață ale clienților, pentru a putea să creionăm spații și soluții dedicate lor, care să le satisfacă în întregime nevoile și care să arate la fel și să funcționeze la fel și după staging. Iar majoritatea clienților care ne contactează ca urmare a proiectelor noastre prezentate pe Designist fac referire la faptul că proiectele noastre sunt eficiente și bine organizate, deci cred că ne atingem obiectivul 🙂 .

Citește și: Drumul dintre antecontract și o amenajare ca la brief, într-un apartament din Aviației

Cum funcționează dinamica CRAFTR? Colaborați în egală măsură la fiecare nivel al proiectelor sau vă împărțiți responsabilitățile?

Nu funcționăm după o procedură anume de fiecare dată. Au fost proiecte în etapele cărora ne-am implicat amândoi în egală măsură și au fost altele pe care le-am realizat individual de la cap la coadă, în funcție de cum ni s-a părut mai potrivit în momentele respective. În prezent încercăm ca cel puțin la partea de concept al fiecărui proiect să avem un aport similar și să rezolvăm împreună eventualele blocaje din derularea vreunui proiect.

Andrei este cel care aduce mereu materiale și elemente noi în proiectele, iar Cătălin se ocupă de partea administrativă 🙂 .

Overlook Cabin LifeEdited

Care sunt coordonatele unui proiect dificil pentru voi?

Probabil cea mai mare și des întâlnită provocare este implementarea proiectelor cu cât mai puține probleme din partea executantului. Echipele de construcții cu adevărat bune sunt rare, așa că, de multe ori, apar greșeli din neatenție. Încercăm mereu să avem o comunicare cât mai bună cu echipa constructorului pentru a reduce cât mai mult aceste situații.

A doua provocare este găsirea unui echilibru între soluțiile noastre (care folosesc, în general, multe elemente custom-made), o manoperă bună, materiale și finisaje de calitate cel puțin medie și un buget total rezonabil, pe care clientul să-l înțeleagă și să-l accepte cu ușurință. În ultimii ani am observat o creștere a prețurilor atât pe partea de construcții, cât și în ceea ce privește producția de mobilier, iar asta se răsfrânge deseori asupra proiectelor noastre. Ne dorim să găsim o metodă prin care să putem livra proiectele noastre într-un buget mai restrâns, fără să afectăm calitatea elementelor propuse.

De partea cealaltă a baricadei proiectelor, care sunt soluțiile de care sunteți cel mai mândri? 🙂

AB: LifeEdited2 este unul dintre proiectele mele de suflet, a venit cu multe provocări în ciuda dimensiunilor reduse. Este un studio de 32mp cu o multitudine de spații și funcțiuni: 2 zone de dormit, spațiu de lucru, dining pentru 8-10 persoane. Însă, spre deosebire de LE1, unde bugetul a fost mult mai flexibil, aici am căutat cât mai multe metode prin care costul total de implementare să se încadreze în niște limite normale pieței din New York.

Totuși, pe lângă latura financiară, un mare criteriu al alegerii mele ca preferat a fost selecția unor materiale și soluții cu impact cat mâi mic asupra mediului. Am folosit o serie de finisaje cu elemente reciclate, precum peretele din fetru, care este făcut din fâșii de material din capetele de rolă, blaturile și placările de marmură din resturi generate de tăieri anterioare etc.

LifeEdited2

CS: Casa din Maui – deși pare o construcție simplă, a venit la pachet cu o mulțime de constrângeri în ceea ce privește amplasarea pe lot, volumul maxim admis, materialele și mâna de lucru disponibile pe insulă. Puțin mai pe larg, casa a trebuit gândită pe o structură existentă din beton (partea actuală de garaj), însă orientarea acesteia nu era optimă în raport cu priveliștea – o cerință foarte importantă a clientului era ca toate camerele să aibă priveliște directă către ocean. Peste toate acestea, casa trebuia să fie “invizibilă” din orice punct al unei proprietăți vecine.

Toate aceste constrângeri, plus o serie de limitări date de materialele disponibile pe insulă au generat o volumetrie destul de simplistă și straight-forward, însă proiectul câștigă puncte la capitolul sustenabilitate: este off-grid și o mare parte din finisajele folosite sunt ecologice.

Casa din Maui

Ați semnat proiecte în România, în State, în Canada, ba chiar și în Brazilia. Care sunt marile diferențe ale specificului lor, dincolo de eventualele diferențe de buget alocat?

Principala diferență dintre proiectele locale și cele în care am fost implicați în urma colaborării cu LifeEdited ar fi dată de atenția clientului față de impactul proiectului său asupra mediului. Aspectul acesta pare să fie mai puțin important pentru piața locală, dar, din fericire, lucrurile se schimbă încet. Ne-ar plăcea ca în proiectele noastre, pe lângă aspectele legate de eficiență și de organizarea spațiului, să fim mai atenți cu mediul, cu materialele și cu ce lăsăm în urmă.

O altă posibilă diferență pe care am remarcat-o ar fi atenția sporită față de detaliile arhitecturale atât a clienților, cât și – mai ales! – a constructorilor străini. Deseori am avut ocazia de a lucra cu constructori pasionați de arhitectură, pentru care grija față de rezultatul final depășea eventuala răspundere contractuală și trecea într-o zonă mult mai personală.

Cu ce arhitecți și designeri (români sau străini) ați vrea să lucrați și încă nu ați avut ocazia?

Prin prisma LifeEdited am avut ocazia să lucrăm alături de o serie de studiouri și de arhitecți și designeri printre care se numără Guerin Glass Architects, Andrew Skey, Grimshaw Architects, Bernheimer Architecture, HI Off Grid și am putut amenaja interioare în clădiri proiectate de BIG sau Saucier + Perrotte.

Local, am colaborat la câteva proiecte cu Eliza Yokina, alături de care amenajăm în prezent o mansardă. Urmărim cu drag lucrările Oblic Studio, Stardust Architects, A19, Vinklu, însă lista poate continua și suntem în general deschiși către noi colaborări.

Suntem fascinați de stilul și claritatea designului australian și ne plac în mod deosebit lucrările semnate de Austin Maynard, Crump sau Norm Architects.

Citește și: Mai puțin design, mai multă micro-arhitectură

Bisnow Cabin LifeEdited

Ce ați vrea să se știe cu precădere despre profesia de arhitect? La ce trebuie să se aștepte eventualii clienți când apelează la voi?

Un proiect reușit necesită timp pentru partea de studiu și cercetare, nu doar pentru faza de implementare. Cu cât prima parte este făcută cu mai mare atenție și mai detaliat, cu atât va fi implementarea mai eficientă, iar eventualele blocaje din timpul șantierului vor fi rezolvate mai rapid.

Niciodată nu este prea devreme pentru a apela la un arhitect sau designer, dar de multe ori poate fi prea târziu. Cu cât colaborarea începe mai din timp, cu atât mai benefic va fi pentru proiect.

Overlook Cabin LifeEdited

Care este cel mai nou proiect pe care l-ați semnat?

Cel mai nou proiect de design interior finalizat este un apartament din București (casa DC) pe care l-am renovat în totalitate. A fost un proiect la care am lucrat cu foarte multă plăcere și la care am avut neașteptat de multă libertate din partea clienților. Pe de altă parte, a fost o colaborare interesantă și atipică, de la distanță, în care clienții au plecat din țară la începutul colaborării și s-au întors a doua zi după realizarea setului foto de la finalul lucrărilor, iar în tot acest timp au văzut evoluția șantierului doar în fotografii.

Casa DC

Birourile RT

Apoi ar fi casa VU, care va fi gata anul acesta și care este unul dintre cele mai mari proiecte ale noastre de până acum. Este o casă pavilionară, cu volume dispuse în jurul a două spații exterioare private (o curte la subsol și una închisă perimetral la parter) și a unei perspective directe către pădure. Este un proiect de care suntem foarte atașați și pe care abia așteptăm să îl vedem implementat în totalitate.

Casa VU

Ce urmeaza pentru voi?

Am început 2020 cu două noi proiecte de locuințe individuale de care suntem foarte încântați, iar pe lângă acestea estimăm finalizarea lucrărilor la o serie de proiecte de interior de anul trecut.

În afară de arhitectură și interior, ne-am propus ca de anul acesta să ne concentrăm atenția și către designul de obiect, iar în acest moment căutăm colaboratori și parteneri cu care să realizăm prototiparea și producția pieselor de design.

Ultimul, dar nu cel din urmă, este breakingclouds.com, un studio de vizualizări arhitecturale, de design interior sau industrial, un proiect pornit anul trecut alături de un fost coleg de-ai noștri.

Fotografii: prin CRAFTR