Cât de curios ești să vezi cum s-au transformat bucătăriile românilor în ultimii 20 de ani? Te invităm să facem împreună o călătorie în trecut, prin două decenii de design interior, în care funcționalitatea și estetica bucătăriei au trecut prin tot felul de suișuri și coborâșuri.

Dacă la începutul anilor 2000 ⬇️, combinațiile de nuanțe de bej și cireș, scafele din gips-carton cu spoturi încastrate și contrablaturile sau pardoselile finisate în model tablă de șah reprezentau o tendință, în 2023, într-o piață infinit mai dezvoltată, opțiunile de materiale, finisaje și texturi ancorează multe bucătării din casele românilor în trendurile internaționale din domeniu.

2003 ➡️ Bucătăria unui apartament din București, prezentată în anul 2003 în revista Casa Lux – prima revistă de amenajări interioare din România. Sursă foto: Casa Lux nr. 7/2003, pag. 33

Adăugăm evoluția tehnologică, precum și accesul publicului la informație și la o rețea din ce în ce mai bogată de specialiști – toate, cumulate, fac ca astăzi alegerile noastre să fie mult mai mult în direcția unitate și originalitate. ⬇️

2023 ➡️ Aceasta este bucătăria Verbena cașmir mat, pe care o poți alege astăzi din noul catalog de bucătării modulare Brico Depot. 

Ne documentăm și răsfoim arhive

Provocarea de a scrie acest articol vine de la Brico Depot, care aniversează 20 de ani în România 🎂 și care a lansat de curând noua gamă de bucătării modulare. Fără provocarea #20deanidebrico, îți mărturisim că nu știm dacă ne-am fi aventurat altfel să scotocim prin arhivele Bibliotecii Centrale Universitare după reviste de amenajări interioare de acum 15-20 de ani. Majoritatea nu mai văd lumina tiparului, însă, la momentul respectiv, erau echivalentul de astăzi al unei căutări pe Pinterest. 😊

Veți vedea că cele mai multe exemplificări sunt din revista Casa Lux, cea mai populară revistă de amenajări interioare din România a acelor ani. Acest lucru nu e întâmplător, ci reprezintă pentru mine, autoarea acestui articol, și un demers cu ceva nostalgie inclusă – am făcut parte din redacția Casa Lux niște ani, înainte de a lansa Designist.ro. 😊

Nota bene: imaginile de arhivă sunt fotografii realizate de noi, cu telefonul, în scop documentaristic, după paginile revistelor, de aceea nu sunt de cea mai bună calitate. E de înțeles. 😊

Bucătăria care stă la baza tuturor “derivatelor” zilelor noastre

Te-ai întrebat vreodată cum a ajuns bucătăria zilelor noastre la această formulă concentrată pe o suprafață cât mai mică, dar cât se poate de funcțională? Dacă îți spunem că din 1926 până azi schimbările de formă, de planificare a spațiului, nu sunt tocmai dramatice, ne crezi?

Bucătăria, așa cum o știm astăzi, a apărut în 1926, la Frankfurt, și a fost creată de prima femeie arhitect din Austria – Margarete Schütte-Lihotzky. Astfel, prima bucătărie compactă a erei moderne a rămas cunoscută sub numele de Frankfurt Kitchen.

Apariția acestui tip de bucătărie, în 1926, era legată de proiectul New Frankfurt, dezvoltat de arhitectul Ernst May între anii 1925-1930. Scopul acestui proiect era de a oferi locuințe clasei de mijloc germane într-un oraș afectat serios de primul război mondial, într-un context al crizei locuințelor. Pe scurt, era necesar ca spațiile să fie foarte compacte și funcționale, iar costurile cât mai mici.

Ce a inspirat designul bucătăriei moderne? Arhitecta ⬇️ a declarat că nu a proiectat bucătăria din perspectiva unei femei casnice și că ceea ce a inspirat-o a fost bucătăria vagoanelor-restaurant, în al căror spațiu extrem de mic și de eficient organizat doi oameni reușesc să prepare mâncare și să spele vase pentru alți 100.

Citește și: Bucătăria zilelor noastre nu s-a schimbat prea mult din 1926. Îți arătăm de ce.

Margarete Schütte-Lihotzky, prima femeie arhitect din Austria

Dar să ne întoarcem cu 20 de ani în urmă… Aterizăm cu mașina timpului în anul 2003, când, pe piața locală, conceptul de retail DIY era abia la început și contribuia (încet, dar sigur) la transformarea caselor românilor în locuințe mai funcționale și mai confortabile. Dar ce însemna confortabil și estetic în acei ani? Ținem cont de puterea de cumpărare, de oferta de materiale, finisaje și texturi de la acel moment și de sursele din care românii își luau informația și inspirația.

2003-2007: anii de glorie ai scafelor cu spoturi 

Bucătăriile de mai jos ⬇️ miros puternic a naftalină, ăsta-i adevărul 😊. Citesc textele din reviste și privesc fotografiile cu un amestec de duioșie și emoție, ca atunci când deschizi cutia cu memorabilia din casa alor tăi. Totuși, să ne amintim că vorbim despre perioada în care (cu mici excepții, când bugetele erau mai mari) mergeai în căutare de gresie și faianță, cel puțin în București, doar pe Valea Cascadelor, iar furnizorii de tot felul prospectau oportunități de business pe o piață emergentă.

2003 ➡️ Foto stânga: o bucătărie de 8 mp dintr-o casă de lângă Baia Mare. Foto dreapta sus: o bucătărie de 18 mp din România. Foto dreapta jos: o bucătărie de 15 mp din România.
Sursă foto: Casa Lux nr. 7/2003, paginile 40, 44, 65.

Bucătărie deschisă fără bar? Mai rar vedeai în perioada aceea. Barurile din PAL melaminat, cu scafă și spoturi încastrate, reprezentau soluția la îndemână pentru a separa bucătăria de zona de zi, mai ales în apartamente. O altă variantă, într-un spațiu mai generos, era peninsula zidită și acoperită cu faianță. De multe ori, ca o lumină, apărea în planul de amenajare cărămida din sticlă, îți amintești? Oldies but not goldies. 😊

La nivel cromatic, predominau culorile solare (galben, portocaliu sau chiar roșu), iar mixul de galben și albastru era undeva sus pe lista de opțiuni. Aducea, probabil, ceva voie bună într-un haos al gusturilor și stilurilor. Funcțional, erau sincope: cele trei zone principale ale bucătăriei – umedă (chiuveta, mașina de spălat vase), fierbinte (plita) și rece (frigiderul) nu reprezentau întotdeauna câte un vârf al triunghiului de lucru.

2007 ➡️ Bucătăria unei case din Timișoara. Sursă foto: Casa Lux nr. 12/2007, pag. 117. 

Dar nu toate bucătăriile erau din PAL melaminat în culoarea cireșului sau în tonuri de maro și bej. Am observat puțin mai târzu, prin numere de reviste din 2006-2007, și bucătării ceva mai coerente, cu fronturi din lemn masiv, mai rustice sau mai clasice, dar funcționale și astăzi. Cert e că predominau nuanțele de lemn închis la culoare (indiferent că vorbim despre mobilier din lemn masiv sau PAL) – o trecere lină către ceea ce a devenit leitmotivul amenajărilor din perioada imediat următoare: nuanța wenge.

2007 ➡️ Bucătăria și diningul unei tinere familii, într-un apartament din centrul Bucureștiului.
Sursă foto: Casa Lux nr. 12/2007, pag. 34. 

2008-2012: wenge, vedeta schemelor cromatice

Cu 10-15 ani în urmă, nuanța wenge se detașa de plutonul celorlalte culori: dacă îți doreai o casă în tendințe, atunci firul roșu al amenajării trebuia să fie… wenge. E de la sine înțeles că și bucătăriile acelei perioade, în marea lor majoritate, nu puteau face excepție de la această dominantă a schemei cromatice.

2008-2009-2010 ➡️ Foto stânga: o bucătărie cu insulă, într-o casă din România. Foto dreapta sus: o bucătărie dintr-o casă din România. Foto dreapta jos: o bucătărie cu loc de luat masa tip peninsulă, într-o casă din București. Sursă foto (în ordinea fotografiilor): Casa Lux nr. 6/2008, pag. 35; Casa Lux nr. 4/2008, pag. 102-103; Casa Lux decembrie 2008-ianuarie 2010, pag. 124.

Ok, dar ce este wenge? Este numele unei esențe de lemn de proveniență din zonele tropicale, cu o nuanță intensă de ciocolatiu. Termenul este acceptat ca definind o culoare închisă, de la maro roșiatic până la maron foarte închis, precum ciocolata cu peste 85% cacao.

Prin 2009, în paralel cu dominația wenge, a fost zebrano – ca o nuanță/textură de tranziție. Aspectul texturat al fronturilor oferea un soi de dinamism care cerea alegeri mai temperate (sau nu) ⬇️ în ceea ce privește finisajele. Dinamic, dinamic, dar până unde?! 😝

2009 ➡️ Fronturi și contrablat zebrano “în tendințe”, într-un apartament din cartierul 1 Mai, București, amenajat pentru a fi închiriat. Sursă foto: Casa Lux nr. 1/2009, pag. 34. 

Desigur, asta nu înseamnă că nu vedeam în acea perioadă și bucătării atipice, simple sau rustice ori cu tentă provensală, care nu urmau niciun trend. Poate că acestea erau, de fapt, cele care ieșeau cel mai mult în evidență și care se remarcau prin simplitate și finisaje de bună calitate.

2009-2010-2012 ➡️ Foto stânga: o bucătărie albă, simplă, într-un apartament din București. Foto dreapta sus: o bucătărie à la Provence dintr-o casă din București. Foto dreapta jos: o bucătărie cu peninsulă, într-o casă din jud. Ilfov. Sursă foto (în ordinea fotografiilor): ELLE Decoration toamnă-iarnă 2012/2013, pag. 76; Casa Lux aprilie/2010, pag. 34; Casa Lux nr. 6/2009, pag. 30-31.

De prin 2010, observăm că bucătăriile încep să arate ceva mai bine: mai puțin amestec cromatic, contraste mai temperate și mai multă unitate la nivel stilistic, dar încă e loc de mai bine. Din punct de vedere funcțional, evoluția tehnologică și mult mai multe opțiuni în piața amenajărilor interioare își spun cuvântul: plitele vitroceramice câștigă teren, chiuvetele și bateriile au și finisaje mate (nu superlucioase ca înainte), gresia și faianța sunt folosite cu măsură (nu până la limita cu plafonul). Dispare cu desăvârșire cărămida de sticlă. Victorie! 💪

Ne îndreptăm acum spre o perioadă de intensă efervescență pe scena amenajărilor interioare: revistele online, blogurile de profil iau avânt, accesul la informație e la un click distanță, iar românii sunt din ce în mai deschiși la ceva ce înainte părea doar un lux: serviciile de design interior.

Intră în scenă arhiva de articole Designist, care în anul 2013 are un pic mai mult de un an de existență. 😊

2013-2017: mai multă discreție & culori deschise

2014 ➡️ Bucătăria unui apartament din București, prezentată pe designist.ro în ianuarie 2015.
Sursă foto: revista Igloo, numărul 154 (octombrie 2014).

Dacă ne uităm de unde am pornit, evoluția bucătăriilor este remarcabilă. Chiar spectaculoasă. Suntem acum în perioada postcriză economică, în care piața amenajărilor interioare este pe o pantă ascendentă. Românii se îndreaptă către alegeri mult mai simple, bucătăria devine un fundal – trebuie să fie cât mai funcțională, dar să nu i se facă simțită prezența, să se audă “în surdină” în ansamblul designului interior al casei.

2016 ➡️ Bucătăria unei case din România, prezentată pe designist.ro în aprilie 2016.

Dacă ne gândim însă la cum arată o bucătărie pe care ai alege-o astăzi, diferențele sunt aproape insesizabile. Ce am identificat noi în perioada 2013-2017? O tendință către culori deschise în alegerea mobilierului de bucătărie: alb, culoarea untului, gri deschis, bej, nisipiu în combinație cu lemn. Apar accentele de negru, piesele de design sunt distribuite discret în decor, iar atenția cade pe detalii out of the box.

Migrăm spre o nouă etapă, în care stilul industrial face ravagii 😊 printre preferințele designerilor și beneficiarilor lor. ⬇️

2018-2023: negrul și griul antracit dau profunzime

2022 ➡️ Bucătăria “all black” a unui apartament bucureștean, prezentată pe designist.ro în decembrie 2022. 

Dacă mi-ar fi spus cineva acum câțiva ani buni că în 2023 top of the list între preferințele mele va fi o bucătărie gri antracit, i-aș fi zis că glumește. Iar dacă mi-ar fi spus că s-ar putea chiar să aleg o bucătărie cu fronturi negre pe fundal negru, cu baterie neagră și chiuvetă gri-beton, m-aș fi gândit că se uită prea des la filme de Tim Burton. 😊

Tendința e clară de câțiva ani încoace: amenajări în stil industrial – scheme cromatice cu negru sau gri antracit, plase metalice, pereți finisați ca să pară din beton, finisaje mate, placări din cărămidă, ca o reverie a unui loft, pe care, dacă nu-l avem, îl compunem prin alegeri de design interior.

2021 ➡️ Bucătăria unui apartament de 67 mp, din București, prezentată pe designist.ro în martie 2021. 

Bucătăriile devin din ce în ce mai high tech – electrocasnice care se conectează la wi fi și pot fi controlate printr-o aplicație dedicată pe telefon… Blaturile sunt slim line, fronturile sunt tratate anti amprente… Aproape că nici nu mai ținem pasul cu tot felul de materiale inovatoare pentru blatul de lucru.

2023 ➡️ Bucătăria Stevia gri închis lucios pe care o poți alege astăzi din noul catalog de bucătării modulare Brico Depot. 

Concluzii și recomandări

După atâtea reviste înșirate pe masă și multe ferestre deschise în browser, tragem linie și o concluzie de bun-simț. Indiferent de tendințe, este important ca alegerea bucătăriei să țină cont de dimensiunea spațiului, de lumina naturală din încăpere, de arhitectura interioară, să urmeze coerent stilul în care îți amenajezi restul casei. Ține cont dacă bucătăria e deschisă spre living sau nu și, bineînțeles, de stilul tău de viață: dacă gătești sau nu, dacă petreci mai mult sau mai puțin timp acasă etc.

Cel mai important este să fie funcțională, bine executată și să-ți placă cât mai mult timp. O bucătărie e o investiție și nu o schimbi o dată la 5 ani, în funcție de cum fluctează tendințele.

2023 ➡️ Bucătăria Balsamita gri mat, pe care o poți alege astăzi din noul catalog de bucătării modulare Brico Depot. 

Cauți bucătărie? Ai la Brico!

În final, dacă ți-am stârnit apetitul pentru nou, te invităm să descoperi noua gamă de bucătării modulare Brico Depot, cu design actual și timeless, multe variante de culori și tot atâtea servicii dedicate:

• ✅ Proiectare 3D gratuită – tu alegi modelul bucătăriei, Brico Depot te ajută cu planificarea ei;
• ✅ Măsurători precise – nu ești sigur dacă ai măsurat corect? Vine Brico și verifică;
• ✅ Transport & montaj – ai incluse aceste servicii, în funcție de valoarea comenzii și de localitate;
• ✅ Garanție 25 de ani – peste alți 20 de ani, când vom realiza un nou material-retrospectivă, nu va fi nevoie să investești într-o nouă bucătărie. 😊

2023 ➡️ Bucătăria Artemisia albastru închis mat, de la Brico Depot. 

Am aflat că aceste bucătării au design și calitate premium, iar acum sunt disponibile și în România, după Marea Britanie, Franța, Spania și Polonia.

📢 Pentru mai multe informații, iată datele de contact Brico aici.

2023 ➡️ Bucătăriile Stevia crem lucios (foto sus) și Verbena stejar natur (foto jos),
din catalogul Brico Depot.

Fotografii de arhivă (ele aparțin revistelor menționate)
– Casa Lux: Sorin Iacob | Iulian Alexandru | Jakab Tibor
– ELLE Decoration: Bogdan Ivan
– Igloo: Cosmin Dragomir
Foto Frankfurt Kitchen: Wikipedia, MAK (Muzeul de Arte Aplicate din Viena)
Foto bucătărie gri cu plăci ceramice galbene: proiect Beros Abdul
Foto bucătărie “all black”: Arthur Zinz / proiect Dofinteriors
Foto bucătărie industrială de 67 mp: Alexandru Prodan / proiect Chiral Interior Design Studio

Acest articol a fost posibil cu susținerea Brico Depot. Fotografiile de arhivă au fost selectate de noi din revistele de specialitate și folosite în scop informativ și documentaristic.