“Arhitectura este scenariul spațiului public susținut de clădiri”, spunea arhitectul britanic Richard Rogers. Noi am extinde explicația: …iar spațiul public este rezumatul orașului, dinamica lui la scară mică, exteriorizarea problemelor și plăcerilor comune ale locuitorilor lui, context pentru comunicare și rezolvare (sau așa sperăm 🙂 ).

Anuala de Arhitectură București 2018 a pus la punct o întreagă secțiune care urmărește intervențiile și transformările spațiului public prin intermediul arhitecturii, flexibilizarea și accesibilizarea lui constantă. Îți prezentăm mai jos câteva dintre proiectele noastre preferate din cadrul secțiunii “Arhitectură, intervenții și spațiul public”.

PopUP Răspiua, spațiu de joacă incluziv – arh. Iris Popescu, arh. Mihaela Șerban, Sabrina Ahmad

Premiul secțiunii “Arhitectură, intervenții și spațiul public” a mers către PopUP Răspiua, o poveste în care designul incluziv este personajul principal, iar cercetarea și proiectarea fac tot ce pot să îl pună în valoare. PopUP-ul a pornit, de fapt, de la Răspiua, o inițiativă a comunității AMAis care propune transformarea spațiilor publice de joacă în bucurii accesibile în egală măsură și pentru copiii tipici, și pentru cei cu dizabilități. Așa a apărut spațiul de joacă mobil, un spectacol al flexibilității în care modalitățile de comunicare sunt compuse din forme geometrice de bază, texturi diverse și delimitări modulare (apropo de flexibilitate, se poate întinde de la 6,25 mp până la 200 mp).

Prin armuri și cazemate, interconectate și multifuncționale, copii primesc și șansa de a-și reconfigura spațiul de joacă – poate și de a trezi noi pasiuni de arhitecți și designeri în devenire, sperăm noi 🙂 .

“Stimularea percepției senzoriale ajută la dezvoltarea cogniției, abilităților motrice și a interacțiunii sociale. Tratarea pluri-senzorială facilitează interacțiunea dintre copiii cu diferite dizabilități/abilități. (…) Cazematele sunt un element recurent în istoria ludică, delimitând lumea imaginației de realitatea adulților. Tot spațiul este proiectat pentru a porni la joc pe picior de egalitate, fiecare asumându-și propria identitate ludică”, au explicat autorii proiectului.  

Reorganizarea și amenajarea spațiului public central din municipiul Râmnicu-Vâlcea – arh. Sorin-Dragoș Popescu, arh. Șerban Marinescu, arh. Bogdan Vitec, arh. Alexandru Pop

Foto: Radu Malașincu

Spațiile publice sunt organisme vii, care se adaptează invariabil și reflectă contextul social și politic actual, iar centrul orașului Râmnicu-Vâlcea, una dintre nominalizările secțiunii “Arhitectură, intervenții și spațiul public”, este un exemplu limpede: dacă în anii ’80 a căpătat o structură punctată de alei și garduri, care îl segmentau și împiedicau grupurile mari de oameni să se reunească, un concurs de arhitectură desfășurat în 2012 a dus la o soluție cu mult mai puține constrângeri.

“Am încercat să găsim varianta optimă pentru un spațiu public major atât de necesar, dar fără o intervenție în forță care să șteargă tot ce exista înainte. (…) Am adus zona centrală la parametrii contemporani de utilizare ai unui spațiu public și am considerat că, pentru a conferi flexibilitate maximă, suprafața trebuie să fie plată și deschisă. Ca urmare, conexiunile cu zonele adiacente s-au realizat prin rampe, scări și gradene, care au primit locuri de odihnă în diferite conformații”, au povestit arhitecții.

Foto: Radu Malașincu

Topophilia – arh. Brîndușa Tudor, arh. Anca Cioarec, arh. Vlad Stoica / Stardust architects*

Cât durează drumul de la Parcul Natural Văcărești până la Seul? La fel de mult ca “dialogul dintre Marco Polo și Kubilai Han din orașele invizibile descrise de către Italo Calvino, cu trecere prin sunete, mirosuri, obiecte, plante, mișcări, adieri”, cum au explicat arhitecții care au creat Topophilia. Știm că sună un pic obscur, dar arată cum nu se poate mai clar (la propriu, privește imaginile!). Proiectul este nominalizarea secțiunii de “Arhitectură, intervenții și spațiul public” și rezultatul concursului organizat de către Ordinul Arhitecților din România pentru proiectul standului României la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților UIA, ce a avut loc în septembrie 2017 la Seul.

“Exponatele s-ar putea grupa în două categorii: o sumă de obiecte ale locului și o înregistare audio-video panoramică. Acestea aveau nevoie de oarecare autonomie spațială, în consecință, am propus un cub în cub, cel interior fiind locul proiecției, iar spațiul intermediar fiind locul obiectelor. Între ele aveam nevoie de o piele translucidă care să devină, pe rând, ecran de proiecție, precum și fereastră către obiectele expuse”.

Ca urmare, o mostră de spațiu public care pare să tragă cu ochiul prin deschizăturile cadrului formal 🙂 .

PUCK – Pop Up Creative Kit – arh. Constantin Goagea, arh. Cosmina Goagea, arh. Justin Baroncea, arh. Anastasia David, arh. Ștefan Ghenciulescu / Asociația Zeppelin

Foto: Revista Zeppelin

Toamna trecută, “cel mai frumos oraș din lumea noastră”, Stockholm, a fost recompus minimal printr-un mix media de instalații, benzi desenate, roboți și cafea (prezența subtilă a termenului suedez fika, o veritabilă instituție socială în Suedia, răgazul pe care ți-l oferi stând la cafea cu familia, prietenii, colegii). Totul, parte a programului Suedia Creativă #4 și proiectul semnat de Zeppelin și Ambasada Suediei: PUCK – Pop Up Creative Kit/”laborator detectivistic format dintr-un dulap arhivă cu laméle care conțin extracte de ADN ale unor obiecte găsite în spații publice; o investigație a unor străzi și povești de care am fi putut fi foarte aproape”, potrivit creatorilor.

Foto: Revista Zeppelin

INSIDE_OUT – arh. Justin Baroncea – coordonator general / I’M UAU

Foto: Cătălin Georgescu

Triada Studenți – Universitate – Oraș compun proiectul INSIDE_OUT, care se folosește de o serie de programe și intervenții ca să creeze conexiuni între comunitatea de studenți, Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București (ca spațiu de tranziție) și exteriorul campusului, orașul. Intervențiile pornesc din curtea interioară a Universității și iradiază spre exterior, în spațiul porticului și spre strada Edgar Quinet.

“Proiectele propuse sunt incluse în patru programe majore: P_TER & TER – ( programe ce își propun să aducă arta urbană în mijlocul UAUIM, prin invitarea artiștilor locali sau străini să picteze murale în curtea interioară), FLADER_ING – PRINTRE LINII & b_LOC (ce au ca scop organizarea de ateliere de mobilier urban, care să implice studenții – viitori arhitecți – în procesul de design, familiarizându-i astfel cu diferite tehnici și materiale de construcție: lemn, blocuri ceramice)”.

Foto: Radu Malașincu

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România Filiala Bucuresti (OAR-B), care premiază și promovează proiecte arhitecturale bucureștene realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în capitală și în diaspora. Intenția organizatorilor pentru ediția anului 2018 a fost de a identifica coeficientul de plus-valoare pe care arhitectul și arhitectura le aduc vieții urbane contemporane, iar tema a fost “de utilitate publică”. Citește aici interviul cu noul președinte OAR-B, dr. arh. Emil Ivănescu.

Poți vedea celelalte proiecte înscrise în categoria “Arhitectura, intervenții și spațiul public” din cadrul Anualei de Arhitectură București 2018 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.