În parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR-B), am lansat o nouă rubrică: Arhitecții și Bucureștiul. În perioada următoare, vom găzdui o serie de articole, realizate de OAR-B, care își propun să pună sub reflector aspecte cu care se confruntă arhitecții pe plan local și măsurile colaborative propuse în vederea soluționării diverselor probleme în ceea ce privește spațiul construit.

Astăzi vorbim despre PUG-ul Bucureștiului, cadrul de reglementare urbanistică a capitalei  în forma lui unitară. Fără un Plan General, orașul nu se poate dezvolta coerent. PUG-ul, prin Legea 350, este forma majoră de reglementare a orașului. Capitala, având particularitatea de a fi împărțită în sectoare, are nevoie de PUG pentru funcționarea corectă și coerentă a celor 6 sectoare, nu funcționarea lor disjunctă.

Filiala București a Ordinului Arhitecților din România a organizat în luna februarie evenimentul “Planul Urbanistic General – soluții pentru deblocare”, o întâlnire importantă și necesară cu toți cei care au un cuvânt de spus atunci când este adusă în discuție absența Planului de Urbanism General (PUG) al Capitalei.

La eveniment au participat arhitecți, constructori, urbaniști, membri ai Comisiei de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul CGMB, dezvoltatori și organizații non-guvernamentale din domeniul spațiului construit.

Trecând peste opiniile diferite legate de percepția privind finalizarea demersului început în anul 2014, a existat un mesaj comun al tuturor celor prezenți în Aula Carol I a Camerei de Comerț și Industrie București: PUG-ul Bucureștiului trebuie deblocat. Și acest lucru este responsabilitatea Primarului General al Municipiului București, Nicușor Dan. Concluzia a fost trasă în urmă unei discuții de peste 3 ore, fiecare dintre cei prezenți având posibilitatea să exprime opinii liber și asumat. Interesant că după eveniment, Primarul Capitalei, a reiterat dorința de a continua PUG-ul și a invitat reprezentanții UAUIM, coordonatorii proiectului, la o întâlnire pentru detalierea contractului și a stadiului PUG-ului.

Emil Ivănescu, președintele OAR – Filiala București a declarat: “Am invitat principalii reprezentanți care depind, de fapt, de tot ce înseamnă PUG-ul Bucureștiului, de tot ce înseamnă zona de construcții, de dezvoltare. Lansăm public un mesaj către Primăria Capitalei: este nevoie de continuarea PUG-ului. Există un PUG din anul 2000, dar deja a fost prelungit mult prea mult. De foarte mult timp acest PUG trebuia actualizat și diferitele administrații au ezitat să o facă, aceasta ca să vorbesc elegant. Acum este poate ultimul moment când PUG-ul poate să fie continuat într-un mod profesionist, alături de cei care l-au întocmit. Deblocarea PUG-ului depinde de Primăria Capitalei. Ne bucurăm că a venit alături de noi domnul viceprimar, Stelian Bujduveanu.”

Citește și: Stăm de vorbă cu dr. arh. Emil Ivănescu despre OAR și Anuala de Arhitectură București

Prof. Univ. dr. Arh Marian Moiceanu, rector al UAUIM, prezent la întâlnire, a susținut ferm: “Ni s-a spus să dăm o dimensiune internațională acestui contract. Noi avem această disponibilitate, avem profesionalismul s-o facem, nu suntem perfecți, dar vrem și din partea cealaltă bunăvoință și respect. Avem un Primar General pe care îl respect, dar respectul trebuie să fie reciproc. Sunt convins că va exista un dialog cu primarul general, procesul trebuie să fie mai rapid, avem nevoie de deblocarea acestui contract în folosul Bucureștiului”.

Cum este tradusă lipsa unui PUG într-o capitală europeană?

Tiberiu Florescu – Președinte RUR, coordonator PUG, a declarat: „Am constatat că, atunci când se vorbește despre PUG-ul în curs de elaborare, nu prea se cunoaște exact despre ce este vorba în momentul actual. Nu vorbim despre un proiect ori un plan desenat. PUG-ul este un instrument dinamic de reglementare, care asigură coerența urbanistică și fundamentează decizii pentru politicile de dezvoltare actuale și viitoare. Nu este o simplă planșă de reglementare tehnică, desenată pe hârtie, cum eram obișnuiți până acum. Planul Urbanistic General, în secolul XXI, reprezintă o reglementare fundamentată pe o bază de date, ce poate fi vizualizată online 24/24, care prin corelare și suprapunere este permanent la zi, cu fiecare autorizație / proiect edificat sau reglementat/aprobat, care poate și trebuie actualizată permanent, pentru a putea fi vizualizată, utilizată, completată și detaliată permanent cu date și reglementări subsecvente (PUZ, AC), în urma acțiunilor / activităților autorităților publice locale (sectoare) sau ale actorilor urbani – locuitori, investitori. PUG-ul trebuie să coordoneze și să asigure dezvoltarea urbană coerentă, de ansamblu. PUG-ul are niște condiționări care țin de teritoriul periurban adiacent Bucureștiului, care a evoluat și el.’’

Și totuși, ce este PUG-ul?

PUG-ul Bucureștiului este cadrul de reglementare urbanistică a  capitalei, în forma lui unitară. Fără un Plan General, orașul nu se poate dezvolta coerent. PUG-ul, prin Legea 350, este forma majoră de reglementare a orașului. Capitala, având particularitatea de a fi împărțită în sectoare, are nevoie de PUG pentru funcționarea corectă și coerentă a celor 6 sectoare, nu funcționarea lor disjunctă. Faptul că s-a întârziat atât de mult PUG-ul a dus la existența PUZ-urilor, planuri urbanistice zonale, care rezolvă urbanistic anumite arii, dar fără un sistem integrat la nivelul întregii capitale, ele devenind soluții locale, doar pentru sectoare. Pentru a beneficia de o reglementare coerentă, trebuie să ai un PUG. Astfel este explicată apariția PUZ-urilor de sector: primăriile de sector au fost nevoite să găsească o modalitate pentru a asigura dezvoltarea și implementarea propriilor proiecte.

Andrei Petrache (Speedwell) a declarat: “Speedwell este un dezvoltator care creează comunități, nu doar proiecte mici. Ne aflăm în ipostaza în care nu avem pe ce să lucrăm. Ca profesionisti, ca arhitecti. Sunt proiecte care sunt la PMB, PUZ-uri care respectă toate prevederile din PUG și nu se pot aproba. PUG-ul vechi nu mai funcționează, proiectele sunt blocate, PUG-ul nou nu există. Asta este situația în care suntem astăzi: nu avem pe ce să lucrăm. Cine stabilește aceste bune practici? Sunt PUZ-uri bune care nu pot fi aprobate. Nu toate PUZ-urile sunt rele. Dacă este PUZ, nu înseamnă că este greșit.”

Deși ar trebui să funcționeze după un Plan Urbanistic General funcțional, potrivit contractului semnat între Primăria Capitalei și un Consorțiu condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” în anul 2013, Capitala nu beneficiază de acest PUG din motive greu de înțeles, mai ales că a existat disponibilitatea permanentă a Consorțiului de a finaliza acest contract, de-a lungul anilor, în dialog cu diferitele administrații care s-au succedat. În absența acestei reglementări aduse la zi, esențială pentru dezvoltarea actuală și viitoare, în București se construiește după reglementările PUG 2000, care a expirat în anul 2010 și de atunci a tot fost prelungit.

În urma reuniunii organizate de către Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România, iată sinteza opiniilor expuse:

1. Niciun participant la discuție nu a contestat necesitatea existenței unui PUG actualizat, care să confere premisele unei dezvoltări clare și transparente a orașului;
2. Sunt entități care au resurse (juridice, de proiectare etc.) și pe care le pot pune la dispoziție pentru clarificarea unor aspecte care par sa blocheze luarea unei decizii la nivelul administrației publice municipale;
3. PUG-ul  trebuie finalizat, fiind rezultatul implementării unui know-how tehnic și tehnologic foarte specific, de către specialiști care au recunoaștere națională și internațională;
4. PUG-ul trebuie explicat de către profesioniști atât la nivelele legislativului local (comisii de urbanism/consilieri generali sau locali), cat și publicului larg, cu obiectivul de a prezenta argumente, avantaje și a da vizibilitatea adecvată unui astfel de cadru, singurul, care, conform legii, aduce coerența în zona de urbanism, arhitectură, construcții și dezvoltare din București – capitală europeană, aliniind practicile locale la standardele profesionale internaționale actuale;
5. Orașul evoluează și se dezvoltă în prezent cu și fără PUG actualizat; sunt dezvoltatori și constructori care se descurcă și lucrează pe un orizont scurt de timp, deși au nevoie de un demers planificat pe termen lung, asigurat doar de PUG.  În lipsa lui, apare lipsa de viziune și de sustenabilitate pentru București, cu afectarea tuturor componentelor sale (pe axele: economic-social-mediu).

A cui e este pierderea, în final, fără un PUG? Concluzii.

O întrebare la care răspunsul cel mai clar este: pierderea este a tuturor – de la cetățean la business-uri – și, în ansamblu, a întregului oraș.

Dincolo de opiniile sceptice sau optimiste cu privire la finalizarea PUG-ului în actualul mandat al Primarului General al Capitalei, concluzia reuniunii a fost că dialogul reprezintă o soluție pentru deblocarea unei situații care pune în pericol dezvoltarea sustenabilă a orașului, dar asumarea responsabilității pentru progresul programului în discuție trebuie făcută de către decidenți: Primarul General și Arhitectul Șef, în prima etapă, respectiv Consiliul General al Municipiului București în etapa de validare și aprobare a resurselor din buget care se alocă pentru continuarea fazelor următoare pentru finalizarea PUG-ului.

Este necesară actualizarea cadrului contractual dintre PMB și Consorțiul pentru realizarea PUG care să permită Bucureștiului să se dezvolte  armonios, pe baza unor coordonate actuale și profesionale, cu respect pentru patrimoniul material/imaterial și reperele de arhitectură valoroase existente, astfel încât acesta să devină un loc în care cetățenii să locuiască cu plăcere, iar afacerile să prospere durabil.

La întâlnirea “Planul Urbanistic General – soluții pentru deblocare” au participat:

• Stelian Bujduveanu, viceprimar PMB;
• Constantin Hazarian, Președintele Comisiei de Urbanism PMB (PNL);
• Cosmin Victor Smighelschi(USR);
• Andrei Daniel Rigu (USR);
• Adrian – Nicolae Vigheciu (PSD);
• Valeriu-Nicolae Șuhan (PSD),
• Marius Pavel(PSD);
• Dan Milea- consilier(USR).
• Emil Ivănescu, președinte OAR București;
• Cătălin Berescu, vicepreședinte OAR București;
• Irina Meliță, vicepreședinte OAR București
• Tiberiu-Constantin Florescu, președinte Registrul Urbaniștilor din România (RUR), coordonator PUG;
• Marian Moiceanu, Rector UAUIM;
• Adrian Zerva, Președinte Asociația Societăților de Arhitectură din România (ASAR);
• Gheorghe Pătrașcu, vicepreședinte ASAR;
• Gabriel Carstea, membru consiliu director ASAR;
• Antoanela Comșa, Președinte Asociația Investitorilor Imobiliari din România;
• Smaranda Baciu, reprezentant Uniunea Restauratorilor;
• Mircea Ochinciuc, membru în CN al OAR;
• Diana Culescu, Președinte Asociația Peisagiștilor din România – Filiala București;
• Constantin Dragan, vicepreședinte Federația Patronatelor Societăților din Construcții;
• Bogdan Doicescu, Director Bog’ART;
• Andrei Petrache, Speedwell;
• Raluca Antonescu, Project manager Fosta Fabrica – Hanner;
• Georgian Marcu, CEO Green Angels;
• Marcel Florentin Bera,arhitect-șef Sectorul 6;
• Ștefan Dumitrașcu, arhitect-șef Sectorul 3;
• Robert Mihai Basca, arhitect-șef Sectorul 4;
• Vlad Cavarnali, arhitect.

Articol realizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR-B). Fotografii: prin OAR-B